Profil piata turistica Italia
Profil piata Profil piata Italia Profil piata Turcia

Profil de piața: Italia de Anne-Mary Nechita

Identificată în imaginația turistului străin tipic cu o combinație de cultură și gastronomie (potrivit unui procent de 60% -64% dintre touroperatorii internaționali), Italia este o destinație de vis datorită istoriei sale (41%), bogatului său potențial natural și destinațiilor sale turistice de prestigiu (29%), dar și pentru "modul de viață italian", un element esențial al atractivității pentru 26% dintre marii operatori internaționali.

Într-adevăr, Italia se caracterizează printr-o bogăție fără pereche în ceea ce privește varietatea teritorială și extinderea, de la zonele de munte și de coastă, la ​​Alpi și Apenini.

Un alt exemplu privind remarcabilul său potențial îl reprezintă faptul că numai în Patrimoniului Mondial UNESCO se află incluse peste 40 de site-uri  italiene, multe altele aflându-se pe lista de aşteptare.  Prin urmare, turismul este o resursă importantă pentru economia națională. inapoi sus

În perspectivă temporală, perioada 2003-2012 a fost pentru Italia un deceniu aparte, în care a avut loc mai întâi o creștere puternică a cererii turistice, apoi o încetinire a ritmului fenomenului și, în paralel cu răspândirea crizei economice internaționale, o scădere bruscă. În 2008, el a ajuns la apogeul pozitiv, cu mai bine de 123 milioane turiști și  un total de peste 706 milioane înnoptări. Aceasta se explică prin creșterea semnificativă a vacanțelor de scurtă durată, care, în acel an, pentru prima dată, au ajuns să reprezinte 52,3% din totalul vacanțelor. Începând din 2009, tendința de creștere a cererii turistice s-a oprit, și a existat un declin puternic  atât în ceea ce privește numărul de călătorii (-7,2% față de 2008), cât și numărul mediu de persoane care călătoresc într-un trimestru (de la 30,4%, în 2008, la 28%, în 2009). Vacanțele de scurtă durată, factor de creștere până în acel moment, au fost primele la care italienii au renunțat și, prin urmare, primul care a suferit o substanțială scădere (-10.6% față de 2008). Tendința de scădere a vacanțelor scurte, observată în acest prim an de criză, s-a consolidat în următorii ani și a devenit o tendința extrem de vizibilă până în 2012.inapoi sus

În general, între 2008 și 2012, cererea turistică italiană a pierdut 44,2 milioane de călătorii (-36,0%) și 205,6 milioane înnoptări (-29,1%). Incidență mai mare a scăderii a avut loc pe segmentul de leisure, care a pierdut mai mult de 38 milioane de vacanțe (-35,7%) și 172,5 milioane înnoptări (-26,8%). Mai mult de jumătate dintre călătoriile pierdute au fost vacanțe de scurtă durată (-42,2%), în timp ce vacanțele de lungă durată au scăzut mai puțin (-28,5%). Cu toate acestea, diminuarea înnoptărilor a devenit mai importantă pentru acestea din urmă (-24,3%, echivalentul a 131,6 milioane înnoptări mai puțin), ceea ce a reprezentat 64% din numărul total de înnoptări pierdute în acea perioadă.

În 2012, familiile au dat drept motiv principal pentru renunțarea la vacanțe lipsa mijloacelor economice, chiar și în perioade de extrasezon. Călătoriile în interes de servici au contribuit mai puțin la scăderea generală a turismului la nivel național, dar ele au suferit o reducere de aproximativ 6 milioane euro (-38%), pierzând, comparativ cu anul 2008, mai mult de jumătate din înnoptări (-52,9%).inapoi sus

Despre traficul turistic
Turismul internațional a continuat să crească puternic în 2012, atât sosirile, cât și încasările lăsând în urmă declinul din 2009. Potrivit datelor publicate de OMT, acesta a înregistrat în 2012, un an de consolidare în ceea ce privește turiștii internaționali care au ajuns la 1,035 miliarde, o creștere de 4% față de anul precedent.

Europa a fost confirmată ca zonă care atrage cei mai mulți turiști (534,4 milioane), urmată de Asia (233,6 milioane), America (163 milioane), Africa (52,6 milioane) și Orientul Mijlociu (52,0 milioane). Ponderea lor este prezentată în graficul de mai jos:

Europa, 52%  Asia și Pacific, 22%  America, 16%  Africa, 5%   Orientul Mijlociu, 5%

Zonele individuale au demonstrat, de asemenea, rate diferite de creștere: Asia și Pacific +7%, Africa 6,4%, America +4,1%, Europa +3,4%, în contrast cu Orientul Mijlociu -5.4%. Previziunile OMT pentru 2013 sunt pozitive: creșterea sosirilori internaționale este de așteptat să rămână la nivel mondial de +3 sau +4%.

La nivel mondial, segmentul de outgoing se descurcă destul de bine în 2013. În comparație cu 2012, când 48% dintre marii touroperatori au declarat o stabilitate a cererii, anul acesta doar 46% și-au menținut stabilitatea. Cu toate acestea, un procent de 36% a relevat creșteri încurajatoare, față de 26% în 2012. Scăderi au fost înregistrate de numai 18% dintre touroperatorii, ceea ce reprezintă un progres dacă ne raportăm la 2012 când procentul era de 25%.  Referitor la situația pe regiuni, semnale de creștere au venit în 2013 de la 39% dintre cumpărătorii internaționali, față de 26% în 2012, majoritatea touroperatori din  Asia și America, unde peste 50% dintre buyers au semnalat creșteri ale cererii, topul țărilor sursă fiind dominat de Coreea, China și Brazilia, urmate de SUA și India.  Declinul, declarat de 22% dintre touroperatorii care vând Italia în lume, se simte mai ales în  Spania (77%), Elveția (50%), Olanda (48%) Ungaria (47%), Japonia (40%) și Argentina (36%).inapoi sus

China a devenit în 2012 prima țară din lume la capitolul cheltuieli pe outgoing, cu 102 miliarde de dolari plătiți pentru excursii în străinătate, cu 40,5% mai mult decât în ​​2011. Datorită acestui rezultat, China a întrecut atât ​​Statele Unite, cât și Germania, în clasamentul celor mai importante piețe din lume la capitolul cheltuieli pentru turismul internațional.

Poziția competitivă a Italiei în 2012 a rămas neschimbată față de 2011. Ţara și-a menținut locul al cincilea la nivel mondial în ceea ce privește incomingul, mai exact sosirile (47.394.537 turiști străini) și cheltuielile pentru turism. Creșterea încasărilor din turism a fost însă de +3,8% (32 miliarde euro), mai puternică decât cea a sosirilor (-0,1%), deși Italia a fost  în continuare cea mai populară destinație printre touroperatorii străini (pentru 71% dintre cumpărătorii care o comercializează), urmată de Franța (56% dintre touroperatori), Spania (44%), Germania și Marea Britanie (34% fiecare). inapoi sus

Interesant de observat este că, în 2012, a crescut numărul de companii care operează în sectorul turismului. Au intrat în insolvență circa 17.000 de companii, dar per ansamblu a existat o creștere de 1, 6%, pe piața turistică italiană, ajungând să opereze aproape 660.000 de companii, ceea ce reprezintă 11% din numărul total al companiilor italiene.
Raportat la ansamblul economiei, turismul a reprezentat în 2012 circa 10,3% din PIB (161,2 miliarde euro) și 39,2% din exportul de servicii. Numărul de locuri de muncă în turism s-a ridicat la 2.681.000, ceea ce reprezintă circa 11,7% din totalul populației italiene ocupate.

Oraş de interes istoric şi artistic  Destinaţie marină  Destinaţie de lac  Destinaţie montană  Destinaţie de deal şi de interes variat  Destinaţie termală  Alte destinaţii

Oraş de interes istoric şi artistic  Destinaţie marină  Destinaţie de lac  Destinaţie montană  Destinaţie de deal şi de interes variat  Destinaţie termală  Alte destinaţii

În ceea ce priveşte ospitalitatea...
Dinamica pe termen lung a ospitalității italiene a fost marcată de un proces constant de restructurare, pe de o parte prin reducerea progresivă a numărului de structuri și, pe de altă parte, de creșterea capacității de cazare în termeni de camere și de paturi disponibile. Mai ales din anii '80, ieșirea de pe piață a întreprinderilor mici și migrația puternica a companiilor mai mici către niveluri mai ridicate de ofertă a dus la o creștere a dimensiunii medii a hotelurilor, care a trecut de 37,6 - 66,4 paturi între 1980 și 2011.

Trecerea treptată a sistemului de ofertă hotelieră către structuri din ce în ce mai mari a fost însoțită de un intens proces de recalificare, care a condus la micșorarea treptată a numărul de hoteluri de categorie mică și în același timp extinderea hotelurilor de clasă medie și înaltă. S-a activat astfel, în timp, un proces care a reechilibrat componența receptivă a hotelurilor din Italia: hotelurile de 1 și 2 stele, care până în 2000 au reprezentat aproximativ jumătate din hotelurile italiene, au fost reduse la doar puțin peste 30% în 2011, a crescut preponderența hotelurilor de 3 stele, în prezent categoria cea mai bine reprezentată (53,2%), și a crescut în mod exponențial cea a hotelurilor de 4 și 5 stele. inapoi sus

Analiza caracteristicilor structurale ale hotelurilor italiene la nivel regional arată că cele mai multe dintre structuri și paturi continuă să fie situate în regiunile nordice, caracterizate printr-o vocație turistică mai veche. În mod specific, regiunea în care oferta de cazare (în termeni de paturi) este mai mare este Emilia Romagna, urmată de Trentino Alto Adige și Veneto. Ierarhia regională se modifică dacă numărul de paturi este raportat la dimensiunea teritorială a regiunilor individuale (subliniind astfel densitatea) și trece pe primul loc Trentino Alto Adige, urmat de Emilia Romagna și Liguria. Între 2000 și 2011 a fost observate creșteri în regiunile meridionale, în special  în Basilicata, unde numărul de paturi a crescut cu 93%, Puglia (64,3%), Sicilia (58,6%) și Calabria (57,3%).

În 2011, Italia a avut 33.911 hoteluri și structuri similare, cu 0,3% mai puţine decât în 2010.  Acestora li se adaugă 119.818 unități de cazare complementare (campinguri, sate turistice, aparthoteluri, pensiuni agroturistice, hosteluri, cabane, refugii alpine etc), cu 3% mai multe decât în anul anterior. În 2012, numărul hotelurilor a scăzut la 33.728, în timp ce cel al unităților  de cazare complementare a ajuns la 157.228. Un regres semnificativ s-a înregistrat pe segmentul de 3 stele, urmat de scăderi moderate la categoriile de 2 și 1 stea, categoria 5 stele fiind însă în creștere. inapoi sus

2012 nu a fost însă caracterizat doar de diminuarea numărului de unități hoteliere, ci și de scăderea masivă a gradului de ocupare.  Operatorii din ospitalitate au vândut doar 42% din camere disponibile, cu o pierdere de 2% față de 2011. Durata medie a sejurului, care pentru 2012 a fost egală cu 3,67 nopţi/ client, a arătat o scădere față de 2011, pierzând 0,06 nopţi. Comparația între datele din 2012 și cele din 2011, prezintă un comportament foarte diferit între componenta rezident (italiană) și non-rezident (străin). În timp ce numărul italienilor cazaţi în structurile italiene de cazare a scăzut cu 4,5%, a crescut în mod semnificativ ponderea străinilor, atât din punct de vedere al sosirilor (+2,7%), cât și al sejurului  (+2,3%), cu aproximativ 4 milioane de înnoptări mai mult decât în ​​2011.

Durata medie a sejurului a scăzut pentru ambele componente ale clientelei, dar în măsură mai mare în cazul clientelei interne care a ajuns de la 3,74 nopţi în 2011, la 3,64 în 2012; în timp ce clientela străină a avut o durată a sejurului de 3,7 nopţi în 2012, faţă de 3,72 nopţi în 2011.  În ceea ce privește repartizarea între unităţi hoteliere și extrahoteliere, numărul total de turiști a fost scăzut în ambele sectoare  (-1,3% pentru hoteluri și -1,7% pentru unităţi complementare). inapoi sus

Durata medie a sejurului, foarte diferită pentru cele două sectoare – hotelier şi complementar (3,10 pentru hoteluri şi 5,92 pentru structuri complementare, în 2012), a fost în scădere față de anul anterior pentru ambele tipuri de cazare, cu o reducere semnificativă în cazul structurilor complementare (-0,22 nopţi) și mai puțin semnificativă în cazul hotelurilor (-0,03 nopți).

Declinul economic a afectat în special performanţa structurilor de cazare din nord, în timp ce cele din centrul şi sudul ţării şi-au păstrat stabilitatea. inapoi sus

sursa: Istat